Toți cei care au trecut marți prin Piața Cetății din Alba Iulia au avut ocazia de a vedea macheta, la scară 1:1, a avionului Vlaicu II, aparatul cu care aviatorul român dorea să traverseze munții Carpați și la bordul căruia se afla în ziua în care s-a prăbușit în apropiere de Câmpina.

La 105 ani de când Aurel Vlaicu survola Cetatea din Alba Iulia, macheta Vlaicu II a poposit în spatele Sălii Unirii, pentru a fi admirată de albaiulieni și turiști. Chiar dacă nu și-a luat zborul, Vlaicu II a demonstrat că este un aparat de zbor perfect funcțional.

Inginerul Gheorghe Coman este unul din oamenii care au lucrat la realizarea acestei machete, bazându-se pe schițele originale ale lui Aurel Vlaicu.

A fost elev al liceului calvinist Kun Kocsárd din Orăștie, care din 1919 încoace a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”, luându-și bacalaureatul la Sibiu în 1902.

Și-a continuat studiile inginerești la Technische Hochschule München, în Germania, obținându-și diploma de inginer în 1907. După aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim. În 1908 se întoarce la Binținți unde construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile.