”Ce alegeri sunt acum? Europene? Astea-s mai puțin importante”. Da, am auzit aceste cuvinte chiar de la persoane care și-au făcut un obicei din a nu-și irosi dreptul la vot. Și este, cu siguranță, percepția unei mari părți a populației.

La prima vedere, este și firesc să privești astfel lucrurile, deoarece parlamentarii europeni nu repară străzi, nu zugrăvesc căminul cultural, nu aduc nici apa nici canalizarea în curtea omului și, până la urmă, nu fac nimic din ceea ce poate face un primar gospodar. Percepția pe care noi românii o avem, în general, despre palamentarii europeni este de ”a treia roată la căruță”, cu sau fără conotații peiorative. Unii chiar îi consideră inutili, în timp ce alții îi pun în rândul trei ca importanță, după aleșii locali și parlamentarii naționali. E firesc. În această ordine interacționăm cu cei pe care îi votăm, în această ordine le vedem sau nu rezultatele și în această ordine îi putem ”trage de mânecă”.

O altă vorbă din popor spune însă că ”peștele de la cap se împute”. E drept, parlamentarii europeni nu pot face nimic din ce face un primar, însă ei sunt cei care iau decizii legate de modul în care se împart banii strânși în ”visteria europeană” la care România contribuie din plin. Ei sunt cei care pot influența câți bani merg în infrastructură și câți merg în sănătate sau în dezvoltarea resurselor umane. De aceea este important să alegeți parlamentarii europeni care au o viziune cu care sunteți de acord – deși n-am auzit vorbindu-se despre așa ceva în România; poate s-a vorbit, dar eu nu am auzit – și apoi să alegeți primarul care va ști să scrie proiecte pentru a face drumul, canalizarea etc. cu bani europeni.

Cui dați putere prin votul politic?

parlament european holDincolo de bani, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, Parlamentului European i-au fost acordate competențe reale în domeniile principale de politică, în special agricultura și libertățile cetățenești, domenii în care anterior avea doar un rol consultativ. Cu alte cuvinte, există domenii, acum mai multe, în care legislația națională se supune celei europene, motiv pentru care, în anumite cazuri, parlamentarii europeni sunt mai importanți decât cei naționali.

Poate mai mult decât la orice alte alegeri – cu cât sunt mai locale alegerile cu atât mai mult este votat omul, nu partidul – votul pentru europarlamentari este politic. Sau ar trebui să fie. Este o iluzie să credeți că acel europarlamentar va reprezenta acolo comunitatea din care faceți parte. Odată ajunși în Parlamentul European, aleșii de la nivel național intră în grupuri politice, acestea fiind cele care influențează în mod decisiv hotărârile Uniunii Europene. Tocmai de aceea era, probabil, mai important ca cei care vor să ajungă europarlamentari să vorbească despre ce se va întâmpla dacă grupul său politic ajunge să aibă influență în Parlamentul European. La fel de probabil, însă, ar fi fost ascultați de prea puțini oameni.

În celelalte țări europene, discuțiile se poartă mult mai aplicat, se vorbește despre pericolul extremismului; lucru la care românii ar trebui să fie foarte atenți deoarece, ne place sau nu, de multe ori la noi se referă, după exodul în principal de cerșetori și hoți care-i face pe unii să pună la zid o întreagă națiune.

Puteți influența alegerea noului președinte al Comisiei Europene

În țările vest-europene, la fel de mult se discută și despre candidații la președinția Comisiei Europene și despre cum ar arăta Europa sub ”sceptrul” lor.

”O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a președintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcție lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să țină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcție va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” președintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privința candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

Din cele 13 de partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care să îi succeadă actualului Președinte al Comisiei Europene. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului și fost președinte al Eurogrup, candidatul PSE este Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European, Liberalii și Democrații au optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian și actual lider al grupului liberal din PE, Verzii au nominalizat un duo alcătuit din deputații europeni José Bové (Franța) și Ska Keller (Germania), în timp ce Stânga Europeană l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia”, aflăm de pe site-ul oficial elections2014.eu.

Marile provocări

parlament europeanCea mai mare provocare a noilor parlamentari europeni va fi găsirea de soluții pentru depășirea crizei economice. Există unele direcții despre care s-a discutat deja, dar va fi datoria noilor lideri europeni să aleagă care care va fi urmată.

”Ele le vor permite alegătorilor să evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face față crizei din zona euro și să își exprime opiniile în ceea ce privește planurile care vizează o mai strânsă integrare economică și politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfășurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competențe Parlamentului European.

De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora legislația europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piața unică sau libertățile cetățenești. Parlamentul, singura instituție a Uniunii ai cărei membri sunt aleși prin vot direct, reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii și se află pe picior de egalitate cu guvernele naționale în ceea ce privește aproape toată legislația UE”, se mai arată pe elections2014.eu.

În perioada 22-25 mai vor avea loc alegeri în toate cele 28 de state membre ale UE, pentru desemnarea a 751 de europarlamentari, care vor reprezenta peste 500 de milioane de cetățeni. România va avea 32 de parlamentari europeni, care vor fi aleși duminică, 25 mai. În aceeași seară, vor fi anunțate rezultatele din toate cele 28 de state membre.