Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. Profesor de fizică, el a câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014.

Publicitate

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, şi este căsătorit cu Carmen Iohannis, neavând copii.

A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 şi până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional “Brukenthal” din Sibiu, unde a fost şi elev. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali.

“Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine”, declara atunci Iohannis.

La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. Sibienii l-au votat masiv pentru că îşi doreau o schimbare în administraţia locală.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici măcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienţi oameni pe listele de candidaţi. Deşi obţinuseră mai multe mandate, fiindcă nu au avut destui candidaţi, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obţinuseră prin vot. În primul mandat, Iohannis a avut alături o echipă PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieşind de la guvernare.

Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, iar mandatul său ar fi urmat să fie formarea unui guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, “acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.

Odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis, unul dintre acestea fiind legat de faptul că ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, care se va pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii marţi, 18 noiembrie.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera “J”, în loc de “I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de “Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu “J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 de metri pătraţi, 84,60 de metri pătraţi, 253 de metri pătraţi şi sunt achiziţionate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 de metri pătraţi, 76 de metri pătraţi şi 64 de metri pătraţi, prima fiind dobândită prin donaţie şi cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis în 2003, unul de 9.000 de dolari deschis în 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis în anul 1999.

Numărul caselor deţinute de familia Iohannis şi modul în care ele au fost dobândite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul ACL a fost criticat în această campanie electorală.

Iohannis a susţinut că şi-a cumpărat cele şase case prin “muncă cinstită” şi că banii pentru achiziţionarea acestora au provenit din salarii, meditaţii, chirii, din bani primiţi de la părinţii săi şi ai soţiei şi din împrumuturi de la prieteni.

Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă şi pentru care ulterior şi-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziţia unui profesor care nu a reuşit să-şi cumpere şase case prin muncă cinstită şi meditaţii, Iohannis a răspuns: “Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat “Ghinion pentru cine?”, el a completat: “Ghinion pentru mine”.

Ulterior, el şi-a cerut scuze pentru această afirmaţie, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. “A fost un răspuns foarte neinspirat şi… chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simţit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă şi dacă acea afirmaţie nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli”, a spus el.

Şi în luna august, când şi-a anunţat anunţat candidatura la Cotroceni, Klaus Iohannis a dat explicaţii pe tema caselor sale, şi acele afirmaţii stârnind ulterior critici. Atunci, el spunea că a investit împreună cu soţia sa în case şi apartamente, pentru a “avea ceva pentru bătrâneţe”, în condiţiile în care nu au copii şi prin urmare nu a trebuit investit în educaţia acestora.

“Am vândut şi am cumpărat altele, şi iar le-am vândut, şi iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulţi saşi plecaseră din Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. În afară de asta…ce să vă spun. Noi nu avem copii, deci alţii au investit în copii, în educaţia copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente (…) Ne propuneam cu siguranţă să avem ceva pentru bătrâneţe”, declara Iohannis.

În timpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a avut o prezenţă caracterizată reţinută, inclusiv în cele două dezbateri televizate cu contracandidatul din turul al doilea, Victor Ponta. În ultima conferinţă de presă din campania electorală, Iohannis spunea că nu a apelat la atacuri la familie şi la persoană în lupta politică, menţionând că, decât să fie “mârlan”, mai bine pierde.

Prezidenţiabilul ACL a fost rugat să sintetizeze într-o propoziţie diferenţa fundamentală între el şi contracandidatul său, Victor Ponta. “Prefer să nu răspund. Singurul răspuns pe care aş putea să-l dau v-ar induce poate o notă de aroganţă şi nu vreau”, replica Iohannis.

De-a lungul anilor, sibienii s-au obişnuit cu felul său de a fi şi cu modul în care face politică. În ultimele luni a reuşit să-i convingă pe tot mai mulţi români care, dornici de o schimbare, i-au acordat votul lor pentru a deveni preşedinte.

Ce avere are Klaus Iohannis

Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 mp, 84,60 mp şi 253 mp şi sunt achiziţionate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 mp, 76 mp şi 64 mp, prima fiind dobândită prin donaţie şi cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de 9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999.

Iohannis declară venituri obţinute, ca primar, în 2013, de 43.802 lei, menţionând că soţia, profesor la ColegiulGheorghe Lazăr Sibiu, a obţinut venituri de 26.247 lei. La acestea se adaugă veniturile realizate de el şi de soţie din ”închiriere imobil”, în 2013, în valoare totală de peste 228.000 lei.

sursa: mediafax.ro